Era o zi tristă de toamnă .. Cristina venea de la scoala, mergand, a dat de baiatul pe care-l place cu o amica impreuna.
Ea vroia sa-i zica ceva ... , dar , i-au venit lacrimile , a fugit in uitare... plagand. Curgandu-i lacrimi pe fata. Se auzea din spate un strigat dupa mine, dar nu, NU-i bagam in seama.
Ajungand acasa, aruncandu-se in pat spunand cu lacrimi in ochi
"De ce eu? De ce tre' sa sufar dupa el? De ce?"
Dupa ceva timp de plans, baiatul pe care il plac, ma suna ... nu i-am raspuns, el mi-a dat un mesaj vocal spunand "Hey! Ce faci? Imi pare rau pt mai devreme... nu faceam nimic cu ea. Doar vorbeam despre tine ... esti o persoana de treaba, am vorbit ca peste o saptamana va fi ziua decand am devenit prieteni buni. "
Am ramas ... cumva, cumva!
L-am sunat si mi-am cerut scuze. Venise ziua cand facusem 3 ani de cand suntem prieteni. Eu , uitasem. El, mi-a spus la multi ani si m-a facea sa rad. :]
Deci, prietenii la nevoie se cunosc. :]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu